Super foto-reportaj: Prinde-mă dacă poți!

Doi dintre cei mai buni sportivi români au realizat o şedinţă specială de pregătire la iniţiativa ProSport. Pe o pistă improvizată, în faţa Academiei Militare din Bucureşti, campioana olimpică la sol Sandra Izbaşa (19 ani) l-a avut profesor de atletism pentru o zi pe medaliatul cu bronz european la 400 m, Ioan Vieru (31 de ani).

Mijlocul de iarnă dă senzaţia unui început de primăvară răcoros. Decorul e unul sever, Academia Militară. E marţi, nu-i 13, e doar 12. Ca şi ora la care sosesc protagoniştii: campioana olimpică la sol coboară din maşina ProSport, iar sprinterul descinde din maşina unui prieten. Îşi dau mâna pe scările Academiei, trepte ce simbolizează parcă golgota urcuşului lor spre marea performanţă, şi îşi zâmbesc. “Sandra Izbaşa!”.

“Încântat, Ioan Vieru!”. Îmbrăcată într-un hanorac roşu, inscripţionat cu “Academia de gimnastică Bart Conner”, şi pantalon de trening albastru, Sandra îl tachinează pe “Moldo”, legitimat şi el la clubul Steaua, cum că n-ar respecta tradiţia roş-albastră. “Ei hai, că nu e obligatoriu, în plus la antrenament porţi lucrurile în care te simţi mai comod”, ripostează tipul cu aer de hip-hoper. Se privesc câteva secunde şi izbucnesc în râs. Tocmai s-a spart gheaţa şi cei doi arată ca un cuplu de patinatori ce parcă abia aşteaptă să taie ringul în proba de dans.

“Ai căzut rău, nu glumă”

“Dansul” sportiv… pe mai târziu. Deocamdată vorbele se leagă repede, de parcă se cunosc de câţiva ani. Îşi adresează întrebări scurte, îşi întorc imediat răspunsurile, fiecare căutând să descopere din celălalt. Aflată încă în recuperare după ruptura de tendon ahilian, Sandra şchioapătă uşor, şi “Moldo” o priveşte întrebător. “Stau de cinci luni, am avut piciorul drept şi mâna stângă în ghips. Două luni nu m-am putut mişca singură, a fost ca naiba”, îl lămureşte. “Da’ ai căzut rău, nu glumă. Te refaci până la Mondiale?”, o compătimeşte el. “Trebuie! De luna viitoare încep să lucrez şi tehnic, că deocamdată exersez doar pe partea fizică. Sper să îmi recuperez până în octombrie măcar solul”, conchide optimistă Sandra, liderul lotului olimpic.

Stretching… de introducere

Discuţia alunecă uşor spre pregătire şi cei doi hotărăsc să înceapă miniantrenamentul cu exerciţii uşoare, de încălzire. Sandra îi exemplifică câteva elemente de mobilitate, pe care Vieru le priveşte un pic sceptic şi le execută abia după îndelungi parlamentări. “Astea dau cam greu la spate, iar sfoara n-aş executa-o niciodată”, protestează el. Peste câteva secunde se schimbă rolurile, Vieru fiind cel care comandă exerciţiile. “Din astea facem şi noi, nu e problemă. Hai, ceva mai greu, ce se face la atletism şi nu se face la gimnastică!”, sare Sandra. Se amuză şi încearcă să improvizeze noi elemente. Spre exemplu, ridicarea piciorului la 90 de grade, care formează parcă un dreptunghi fără o latură. Cei doi încearcă să-şi atingă şi mâinile (foto stânga), cam ca doi jucători de tenis dintr-un dublu mixt care se întind să returneze o minge la fileu. “Uite, nu putem să ne atingem. Parcă am fi în celebrul film «Lanţul» la scena de final…”, susţine sprinterul.

Nisipul, elementul de legătură

Ceasul ticăie amenințător, pentru că programul unui sportiv e strict, dar cei doi mai apucă să vorbească despre interminabilele cantonamente. “Noi avem două pe an, unul în ianuarie, la munte, şi unul vara, la mare, unde facem alergări pe nisip”, explică serioasă Sandra. “Moldo” îi fură imediat vorba: “Cu nisipul suntem prieteni şi noi la pregătire, deşi mie unul nu-mi place. Când s-or inventa 400 m pe nisip, atunci cred că voi fi fan”, decretează el. Sandra şi Ionuţ mai dau două ture de alergare “scanaţi” de fotoreporteul Răzvan Lupică şi de echipa Pro TV, dar timpul se scurge rapid şi drumul celor doi se bifurcă. În călătorii spre noi culmi ale performanţei și spre noi medalii pentru România.

Beckham de România

Ioan Vieru (31 de ani) a prins generaţii întregi de atleţi de la veterani precum Sorin Matei, George Boroi sau Ghiţă Guşet. Alături de triplusaltistul Marian Oprea, Vieru, poreclit şi “Beckham de România” pentru asemănarea cu celebrul fotbalist, ţine sus steagul atletismului masculin românesc din ultimii ani. Anul trecut, în martie, a obţinut bronzul la Europene, după ce câteva luni s-a izolat în munţi, la Piatra Arsă, unde a bătătorit în lung şi-n lat mantaua albă.

Sandra cântă la duş

Campioana olimpică recunoaşte că nu poate trăi fără mişcare şi, mai ales, fără dans, modul în care crede că se exprimă cel mai bine. Sandra mărturiseşte că uneori mai şi fredonează câte un refren: “Cânt doar când pot şi am unde, adică trebuie să fie şi un loc unde să mă simt bine. La duş cânt mai rar.Totul depinde de starea de spirit”.

Ca Forest Gump

Reprezentant al unei probe ce combină viteza cu rezistenţa, Vieru, elevul lui Victor Nicolae, aleargă cam două ore la antrenament. Sandra a alergat şi trei ore continuu: “Când eram mai mică, am primit pedeapsă de la antrenori, iar ritmul pe tot timpul alergării a fost acelaşi. Acum nu ştiu dacă aş mai putea”.

FOTO: Răzvan Lupică

Articol publicat de Mirela Basescu, Andru Nenciu in Prosport48

Sandra Izbaşa revine în sala de antrenament

Campioana olimpică la sol s-a accidentat la tendonul lui Ahile. Chiar dacă Izbaşa va fi alături de colegele sale de la lotul olimpic de gimnastică, participarea ei la Campionatele Europene din primăvară este incertă.

Trei luni şi jumătate a stat campioana nostră olimpică departe de covorul de antrenamente şi concurs. Trei luni şi jumătate în care Sandra a suferit o intervenţie chirurgicală la tendonul lui Ahile, în Germania, şi practic a învăţat apoi să meargă din nou. Însă gândul ei nu a părăsit niciodată gimnastica.

„Mi-e dor de aparate, de atmosfera de competiţii, de fete”, spunea campioana în timpul cât a stat „pe bară”, pierzând una dintre cele mai aşteptate competiţii ale sezonului trecut, Campionatul Mondial.

„Cocursurile vin şi trec, însă sănătatea mea rămâne mai importantă”, se consola Sandra, care le-a ţinut pumnii colegelor ei la Londra. Cea mai mare dorinţă a gimnastei pentru noul sezon este să fie sănătoasă pentru a urca din nou pe aparate.

A amânat venirea din cauza răcelii

Sandra s-a mai întors o dată la Deva înainte de sărbătorile de iarnă. N-a mai putut rezista tentaţiei.

Locul unde s-au ţesut toate visele ei de câţiva ani, altarul carierei sale, o chemau înapoi. Imaginea diagonalei de la Buzău care s-ar fi putut transforma într-o tragedie şi care a urmărit-o mult timp a rămas doar o amintire.

Înfruntarea temerii a făcut-o să uite de toate necazurile, golul din stomac scăzând pe zi ce trece în intensitate, ajungând acum să nu-l mai simtă deloc.

„Cum a ajuns s-a urcat pe bârnă, însă nu am lăsat-o. Nu trebuie să forţeze, deşi acum dorinţa şi foamea aceasta de a reveni şi de a face ce făcea şi înainte este mare”, a spus Nicolae Forminte, antrenorul coordonator al lotului olimpic de gimnastică feminină.

Însă Sandra nu a stat mult atunci. Revenirea sa în echipă se va face în această săptămână. „Trebuia să ni se alăture încă de la începutul noului an, însă gripa i-a mai prelungit cu câteva zile şederea acasă. Ea este încă în recuperare cu tonusul muscular. Să vedem cum se va readapta lipsurilor de aici”, a mai precizat Forminte.

Campioana de la Beijing ştie că o vor aştepta nişte zile mai dificile, în care va trebui să reintre în ritm şi să recupereze. „Nu va fi uşor, însă am văzut-o foarte determinată să revină. În gimnastică contează şi o zi când nu faci antrenamente, nu mai zic de câteva luni. Sandra are şi un psihic puternic”, a adăugat antrenorul.

Echipa de la Deva o aşteaptă pe Sandra Izbaşa să revină în sală, deoarece crede că rezultatele şi caracterul ei le va ajuta şi pe celelalte gimnaste să se „ridice”. „Sandra dă un alt statut lotului. Cred că în jurul ei se poate forma o echipă mai puternică şi mai competitivă”, s-a mai confesat coordonatorul lotului.

adevarul.ro

Ultima dată cu… SANDRA IZBAŞA

Campioana olimpică de la sol mai are încă trei luni de recuperare, dar şi o groază de amintiri de depănat. În răspunsuri scurte, stilul Twitter.

Twitter e reţea de socializare, un fel de mini-blogging. Sandra Izbaşa a acceptat o discuţie în stilul Twitter, cu răspunsuri nu mai lungi de 140 de caractere. Campioana olimpică la sol nu a renunţat la gimnastică, dar mai are încă în faţă trei luni de exerciţii zilnice de recuperare. Ultima oară cînd a făcut un integral a fost pe 17 septembrie, la Buzău. Era la bîrnă, pentru că la sol n-a mai apucat. Tendonul lui Ahile de la piciorul drept s-a rupt. A urmat o operaţie şi apoi recuperarea. Sandra promite că se va întoarce la Deva, fie doar şi pentru a-şi anunţa retragerea. La 19 ani, încă mai speră. Deocamdată însă, pentru ea gimnastica se rezumă la amintiri.

… cînd ai făcut un exerciţiu complet la sol
Pe 13 septembrie 2009. Şi eram foarte bucuroasă, chiar am zis că e o zi cu noroc.

… cînd ai fost confundată cu altă gimnastă
De fiecare dată lumea mă recunoaşte, chiar şi acum, deşi mi-am schimbat culoarea părului.

… cînd n-ai avut acreditarea la tine şi nu te-au lăsat să intri la concurs.

Niciodată nu mi s-a întîmplat acest lucru. La concursuri, acreditarea e ca o carte de identitate sau ca o fisă pe care trebuie s-o introduci, altfel nu ai acces în sală.

… cînd ai avut o experienţă neplăcută la un hotel
Anul trecut, într-o seară, mi-a bătut un bărbat străin la uşă şi tot insista că e camera lui şi că eu nu am ce cauta acolo. După cîteva minute, s-a dumirit că greşise.

… cînd ţi s-a spus că semeni cu Sandra Izbaşa
Eram într-un magazin şi un bărbat mi-a zis că semăn cu cineva cunoscut. Şi apoi a continuat, semeni cu o gimnastă. Pînă la urmă m-a întrebat cum mă cheamă.

… cînd ai avut parte de o cerere ciudată din partea unui fan

Nu am primit cereri extravagante, primesc cereri obişnuite de la fani.

… cînd ai cerut un autograf
Nu prea am acest obicei. Ştiu că am sigur de la Nadia şi de la Claudia de la Cream.

… cînd ai vizitat o ţară pentru prima dată
În 2009, am mers în SUA.

… cînd ai uitat ceva important
Laptopul, în urmă cu cîteva luni am plecat spre Piteşti şi l-am uitat la Bucureşti. I-am pus pe părinţii mei să meargă după el.

… cînd ai mîncat ciocolată
Acum o săptămînă.

… cînd te-ai întîlnit cu un idol
Nu-mi prea place chestia asta cu idolii. Eu vreau să fac lucruri mari şi să fiu propriul meu idol. Cu mine mă întîlnesc în fiecare dimineaţă în oglindă.

.. cînd te-ai îmbrăcat elegant
Pe 21 decembrie. Am purtat şi tocuri pentru că după operaţie chiar erau indicate, ca să nu forţez tendonul. Nu sînt însă adepta lor.

… cînd ai pierdut un pariu
Acum trei săptămîni. Eu am susţinut că un film rulează în ziua respectivă, iar persoana cealaltă spunea că este în următoarea zi. Am ieşit bine, nu am mai dat nimic.

… cînd ai uitat de ziua de naştere a unei persoane importante
Pe 1 octombrie a fost ziua lui Puia Valer, coregraful de la Deva Eu mi-am adus aminte abia după 13 zile. Am o scuză, eram cu accidentarea cu operaţia, cu recuperarea.

… cînd ai fost la un concert
În mai 2009, la Boney M, la Deva împreună cu tot lotul.

… cînd ai şters de praf medalia de la Beijing
N-am mai scos-o de ceva vreme, dar ştiu că acolo unde am aşezat-o nu are cum să se prăfuiască.

articol din GSP