Pariu pe o bârnă

Campioana olimpică la sol Sandra Izbaşa (19 ani) a fost marea surpriză a Inter­­naţionalelor României, com­­­­­­­petiţie ce a avut loc weekendul trecut, la Bucureşti. În vârtejul incertitudinilor privind viitorul ei în gimnastică şi al scepticismului celor care nu îi mai dau vreo şansă, Sandra a urcat pe bârnă, oficial, după şapte luni.

Aflată încă în recuperare după accidentarea gravă din timpul unui antrenament premergător Naţionalelor de la Buzău, de anul trecut, când şi-a rupt tendonul lui Ahile de la piciorul drept, Sandra a revenit în competiţie, cu un exerciţiu sigur, “începutul reapucării de gimnastică”, cum îi place ei să spună. O perioadă de şapte luni pe care campioana olimpică de la Beijing a creionat-o pentru ProSport, ca pe cei şapte paşi care i-au purtat drumul înapoi spre sala de la Deva.

Primul pas: refuz total. “După accidentare stăteam în pat, mă chinuiam rău, mama mă ajuta cu totul. A fost o perioadă grea, refuzam până şi mâncarea. Stângace fiind, faptul că trebuia să mă ajut de mâna dreaptă era o tragedie pentru mine. A fost cea mai dură lecţie de viaţă pe care am primit-o. De la a avea totul, la a pierde totul”.

Pasul doi: lupta cu infecţia. “Am început să păşesc uşor, cu ajutorul acelei cizme speciale. Am trecut însă printr-o infecţie, apărută pe când făceam bicicletă, din cauza frecării cizmei de operaţie. M-am luptat trei luni cu ea, dar mi-a lăsat un semn urât pe picior. Cizma se freca de operaţie şi mi-a fost teamă că, dacă nu va trece, va trebui să merg iar să mă desfacă şi să o iau de la capăt cu totul”.

Primii trei paşi: alergare uşoară. “Lucrurile au început să se aşeze. Am început să simt tocurile pe picior, să am o stabilitate. Am pornit cu alergări uşoare, deşi nu era termenul, însă în tot acest timp am pus mult accent pe recuperare”.

Pasul patru: momentul sincerităţii. “Am luat legătura cu domnul Forminte pentru a veni la Deva ca să mă reapuc de gimnastică, să aflu dacă mai pot fi cum eram înainte. Foarte multe emoţii şi gânduri amestecate, o conştientizare dureroasă a limitării tale, poate momentul cel mai greu, în care eşti tu, faţă în faţă cu tine şi trebuie să fii sincer”.

Pasul cinci: povestea continuă. “Am reluat uşor antrenamentele, încet-încet îmi reveneam, recuperarea mergea foarte bine. Îmi era dor de anumite elemente, de legări, de starea aceea specială pe care ţi-o dă un exerciţiu bine făcut”.

Pasul şase: vremea care doare. “Am început pregătirea la sol, sărituri şi bârnă, însă au apărut probleme de fiecare dată când vremea se schimba, dureri puternice în tot piciorul. Singura bucurie a fost că am reuşit să lucrez într-un ritm constant, fără pauze mari”.

Un nou început. “Antrenorii şi federaţia au decis să vin la Internaţionale cu o demonstraţie. Mi-am dorit mult să arăt publicului, celor ce m-au susţinut, mie însămi că poate fi un nou început. Sunt conştientă că sunt departe de ce trebuie să prezint la Europene, dar e doar începutul. Nu am făcut toate elementele pentru că doream să fie ceva sigur, fără ratare, şi ştiam că emoţiile vor fi puternice”.

“Am ales să revin la bârnă pentru că m-am recuperat cel mai repede aici şi pentru că a fost aparatul care mi-a adus cele mai multe satisfacţii“, Sandra Izbaşa, gimnastă

Prosport

Advertisements

Sandra Izbaşa: “Vreau să merg mai departe”

La cei 20 de ani gimnasta Sandra Izbaşa, campioană olimpică la Beijing în 2008 are o ambiţie uriaşă de a demonstra că nu şi-a spus ultimul cuvânt în sport.

După ce şi-a rupt tendonul lui Achile în urmă cu şapte luni, Sandra a intrat într-o perioadă de recuperare medicală. La Internaţionalele României ea a urcat din nou pe bârnă cu un exerciţiu foarte bun.

“Pas cu pas încep să mă refac. Nu îmi propun deocamdată nimic altceva decât să fiu sănătoasă pentru a merge mai departe. Dacă aş sta departe de lot, probabil că m-ş gândi, uneori, la retragere. Dar, alături de fete şi de antrenori e cu totul altceva”, a menţionat ea.

Sandra Izbaşa a concurat după şapte luni

Campioana olimpică la sol Sandra Izbaşa (foto) a fost marea supriză a primei zile a Internaţionalelor României. Eleva lui Nicolae Forminte a revenit în concurs, după aproximativ şapte luni, evoluând la aparatul ei de suflet, bârna. Sigură pe ea, Sandra a făcut câteva elemente de încălzire după care şi-a prezentat exerciţiul, sub privirea atentă a antrenoarei Lili Cosma. “Încă sunt în recuperare, bârna merge mai bine şi de aceea am dorit să o prezint astăzi. Mă pregătesc alături de colegele de la lot şi tot ce îmi doresc este multă sănătate pentru că restul va veni de la sine”, a declarat Sandra.

Campioana de la Beijing a revenit astfel într-o competiţie după aproximativ şapte luni, după o accidentare gravă în timpul unei diagonale la sol, când a suferit o ruptură a tendonului lui Ahile la piciorul drept şi o fractură la mâna stângă. “Am considerat că este important pentru ea să concureze, să arate că încă îşi doreşte să fie în echipă şi să se termine cu toate discuţiile dacă mai face sau nu gimnastică”, a explicat antrenorul coordonator Nicolae Forminte.

Sursa: Prosport.